România se mândrește cu o diversitate remarcabilă de soiuri de mere autohtone, care nu doar că oferă arome autentice și echilibrate, dar și reflectă tradiția și pasiunea cultivatorilor locali. Aceste soiuri, adaptate perfect la condițiile pedoclimatice ale țării, sunt rezultatul unei îndelungate selecții și cercetări, menite să conserve gustul inconfundabil al merelor românești.
Frumos de Voinești – simbolul merelor românești
Obținut în 1953 la Stațiunea de Cercetări Pomicole Voinești din județul Dâmbovița, prin încrucișarea soiurilor Jonathan și Frumos de Boskoop, Frumos de Voinești este un soi emblematic pentru pomicultura românească. Fructele sunt de mărime medie, cu coajă subțire, elastică și lucioasă, având o culoare roșie intensă. Pulpa este crocantă, suculentă, cu un gust dulce și o aromă fină. Acest soi se remarcă prin rezistența la boli și capacitatea de păstrare îndelungată, fiind ideal pentru consumul în stare proaspătă.
Delicios de Voinești – echilibrul perfect între gust și rezistență
Rezultat al încrucișării dintre Golden Delicious și Crețesc de Vâlcea, acest soi a fost omologat în 1973. Fructele au o coajă galbenă, punctată cu pete roșii, și o pulpa galbenă, crocantă, suculentă, cu un gust echilibrat. Delicios de Voinești este apreciat pentru productivitatea ridicată și adaptabilitatea la diverse condiții de sol și climă.
Rădășeni – tradiție din nordul Moldovei
Originar din nordul Moldovei, soiul Rădășeni a fost obținut prin polenizarea liberă a soiului Jonathan. Pomul este semiviguros, cu coroana sferică, intrând pe rod în al patrulea an de la plantare. Fructele sunt de mărime mijlocie sau supramijlocie, cu pieliță galbenă acoperită cu roșu carmin, iar pulpa este galbenă, crocantă, suculentă, cu un gust armonios. Se recoltează în perioada septembrie – noiembrie.
Roșu de Stettin – longevitate și eleganță
Soiul Roșu de Stettin este cunoscut pentru longevitatea sa, pomii atingând vârste de 70-90 de ani. Fructele sunt de mărime mijlocie spre mare, cu o coajă de culoare verde-gălbuie acoperită aproape în întregime de un roșu-zmeuriu. Pulpa este albă sau alb-verzuie, foarte suculentă, cu un gust dulce-acidulat și o aromă discretă. Este un soi rezistent la ger, dar sensibil la anumite boli în condiții de umiditate excesivă.
Sovari Nobil – rezistență și productivitate
Răspândit în nordul și vestul Transilvaniei, Sovari Nobil este un soi cu vigoare mare, formând coroane globuloase și rodind preponderent pe țepușe. Fructele sunt de mărime medie, cu o coajă subțire și o pulpa suculentă, dulce-acidulată. Acest soi este apreciat pentru rezistența la secetă, ger și boli, având o durată de viață de 90-100 de ani.
Patul – gustul copilăriei
Considerat unul dintre cele mai bune soiuri autohtone, Patul provine din Valea Mureșului și este răspândit în Transilvania. Numele său provine de la metoda tradițională de păstrare în fân. Fructele se recoltează în octombrie și pot fi consumate până în aprilie-mai anul următor. Pomii au o bună vigoare și rezistență la ger, oferind producții abundente.
Aceste soiuri autohtone de mere nu doar că oferă arome autentice și echilibrate, dar și reflectă tradiția și pasiunea cultivatorilor locali. Prin conservarea și promovarea acestor soiuri, se păstrează o parte importantă din patrimoniul horticol al României.